Măgăruşul meu – de Mihaela Rascu

Măgăruşul meu poznaş,
A plecat către oraş,
Cu urechile în vânt
Şi codiţa legănând.

S-a cam săturat la ţară,
Să tot fugă şi să sară
După fluturi şi albine
Şi-acum, să călătorească-i vine.

A ieşit direct pe stradă
Ca maşinile să vadă
Cum că el poate întrece
Cai putere, peste zece.

Însă ce s-a întâmplat?
Şi cine l-a fluierat?
Omul care l-a oprit,
Din pământ a răsărit.

Măgăruşul meu poznaş
N-a mai ajuns la oraş,
La zoo a fost trimis,
Cât ai zice poliţist.