Rapunzel – poveste- dupa Fratii Grimm Stiai ca Rapunzel sau Frumoasa din turn de Fratii Grimm este o adaptare dupa basmul francez Persinette scrisa in anul 1698 de Charlotte-Rose de Caumont de La Force? Iata mai jos povestea: Candva, traiau odata un barbat si o femeie care isi doreau nespus de mult mult un copil. In spatele casei lor, se afla o gradina minunata, plina cu florile cele mai frumoase.

A fost odata un om bogat, care si-a luat ca nevasta de-a doua, o femeie rea si ingamfata, cu doua fete ce-i semanau leit. Barbatul avea la randul lui o fiica buna ca painea calda. Mama vitrega nu putea suferi harurile acestei tinere copile, ce le faceau pe fetele ei si mai nesuferite. Fata era pusa sa roboteasca cat e ziulica de mare. Spala vase, freca podelele din camerele doamnei.

“De cand ne stim, din vremuri de demult, fratii mei si cu mine muncim in adancul muntilor pentru a aduce de acolo la lumina aur si nestemate. E o munca anevoioasa care ne tine in intunericul din strafundul pamantului ceasuri indelungate in fiecare zi a anului. Noi nu putem admira schimbarea anotimpurilor si nimic nu ne modifica obiceiurile… Numai ca, intr-o buna zi… Dar mai bine s-o iau de la.

Un morar lasase o mostenire destul de modesta celor trei feciori ai sai: o moara un asin si un motan. Imparteala se facu de indata. Celui mai mare i se cuvenea moara, celui de-al doilea, asinul, iar celui mai tanar nu-i ramase decat motanul. Mezinul nu se putea consola cu atat de putin. – Fratii mei isi vor putea castiga cinstit bucatica de paine. Dar eu? Daca imi mananc motanul.

Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas, pas, pas Intalneste-un carabus. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum.

Azi pisica mea e trista, Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. Dar pana ma-ntorc cu el, Ai grija de soricel?

Tica, tica, tica, Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. Tam-tam, hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam.

Iepuras, ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac.

1. Are-un ac micut si fin, Zboara lin din floare-n floare, Acul este cu venin Iar polenu-i pe picioare. 2. Din flori plicuri de dulceata Strange de cu dimineata. Raspuns: albina ================================== 1. Animal cu capu-n jos Si este foarte tepos De vrei sa-l ridici de jos. 2. Are zeci de ace groase Dar nu tese nici nu coase. Raspuns: ariciul ================================== 1. Este un prieten bun, El ma duce.

Doi amici nedespărţiţi Stau în casă, necăjiţi: Pe o laviţă, bunelul, Lângă sobă, motănelul. Timpul parcă stă pe loc, Mai trosneşte-un lemn în foc, Trage din lulea bunelul, Toarce-ntruna motănelul. Se aude poarta mare? Nu e nimeni, li se pare… Şi oftează-adânc bunelul, Miorlăie şi motănelul. Parcă se aude iară… Este cineva pe-afară? Sare ca şi ars bunelul, Lângă el şi motănelul. Poate-or fi prin curte hoţii… Da’ de unde,.

Pătrund zvonuri din natură, Şi-i atâta hărmălaie, De se zăpăci pe zgură, Şi-o gânganie bălaie; Că vara trecu prin grâne, Lăsând dâră, fierbinţi urme, Iar în juru-i mult alai, Fân cosit şi flori, un Rai! . Dar şi fructe aromate, Bălţi albastre, limpezite, Triluri lungi de-naripate, Cerul în cămăşi scrobite, Raze în rochiţe fine, Cu mişcări de balerine, Şi atât polen prin tei, Plămădit parcă de Zei! . Atârnat de.

Toamna vine şi destramă Calmă, ruginit fuiorul Ţese veştedă maramă Lin cum susură izvorul. Suflă boare de răcoare Cu sclipire argintie, De pastel făuritoare În nuanţă arămie. Cu iscusinţă de faur, Îmblânzeşte şi supune Galben nasture de aur Cald, plăcut până apune. Duce în înalt cocorii Să rotească-n în zori de zi, Le arată calea norii, Calea către miazăzi. Dirijează blând, agale Încărcată de mister Simfonii autumnale, Un spectacol efemer.